class="single single-post postid-17208 single-format-standard">

Descoperire paleontologicã unicã în Europa, la Cretesti

descoperire

Lucrãrile de refacere a Drumului European 581 pe ruta Crasna-Albita au scos la lumina zilei fragmente de oase de dinozauri vechi de peste 10 milioane de ani, unicat în România si extrem de rare în lume. Importanta descoperirilor la adus în zonã, pe post de coordonator al lucrãrilor, pe cel mai cunoscut paleontolog din România, renumitul prof. univ. dr. Vlad Codrea, de la Universitatea “Babes- Bolyai”, din Cluj-Napoca. Acesta a declarat, în exclusivitate pentru “Monitorul de Vaslui”, cã noul sit are un potential urias, aici fiind descoperite mii de fragmente de animale preistorice. “Piesele de rezistentã”, unice în tarã, sunt douã cranii complete de tigru cu dinti pumnal sau sabie, precum si craniul unui “ciudat dinozaur, care nu a mai avut descendenti”.

Din echipa de paleontologi care au fãcut senzationala descoperire au fãcut parte muzeograf drd. Laurentiu Ursachi, de la Muzeul “Vasile Pârvan”, din Bârlad, ing. geolog dr. Ionut Grãdianu, de la Muzeul din Piatra Neamt, si masterandul în geologie Alexandru Solomon, de la Facultatea de Biologie si Geologie a Universitãtii “Babes- Bolyai”, din Cluj-Napoca. Munca celor trei a fost supervizatã, timp de aproape douã sãptã- mâni, de prof. univ. dr. Vlad Codrea, o personalitate bine cunoscutã bârlãdenilor, datã fiind implicarea sa în subiectul gazelor din sist. Trebuie spus cã, odatã cu descoperirea primelor fragmente fosile, si alti cercetã tori au mers la situl în cauzã pentru opinii de specialitate, printre acestia numãrându-se si prof. univ. dr. Mihai Brânzilã, de la Facultatea de Geografie si Geologie a Universitãtii “Al. I. Cuza” Iasi.

Drumul spre Cretesti. Cine-ar fi crezut?!?

Primele fosile descoperite au atras imediat atentia cercetãtorilor, în special datoritã vechimii foarte mari, estimatã cu o destul de mare exactitate la 10 milioane de ani. Oasele, care dateazã din Miocen, sfârsitul Sarmatianului, au vãzut lumina zilei în timp ce se fãceau lucrãri de reabilitare a DE 581, pe raza localitãtii Cretesti, în apropiere de Husi. “Locul respectiv ne-a oferit o sumedenie de indicii despre cum arãta în urmã cu 10 milioane de ani. Acolo a fost parcursul unui râu sau al unui fluviu, în a cãrui albie s-au descoperit foarte multe oase si resturi de vertebrate care populau un uscat ce se contura în aceastã parte a zonei Moldovei ca fiind o savanã întreruptã de pâlcuri de copaci, ceva mai densi pe malurile apelor curgãtoare. Fragmentele fiind însã izolate, nu s-au identificat schelete întregi, însã, cu sigurantã, prin bogãtie si diversitate, este cel mai reprezentativ sit din zona Moldovei românesti”, ne-a declarat prof. univ. dr. Vlad Codrea. Primele fosile descoperite au fost în numãr de trei, toate apartinând unor broaste testoase preistorice. Aglomerarea de asemenea fosile si mai ales faptul cã toate carapacele se aflau una peste alta, în acelasi loc, i-au uimit pe cercetãtori si ia îndemnat sã-si continue cãutã rile. Rezultatele nu au întârziat prea mult sã aparã si astfel a fost fãcutã cea mai spectaculoasã descoperire. Este vorba despre douã cranii complete de carnivore, care fac parte din grupul tigrilor cu dinti pumnal, sau dinti sabie. Acestea apartin genului Machairodontinae, specia Paramachairodus sau Metailurus. Cu alte cuvinte, este vorba despre un exemplar similar tigrului din celebra animatie “Ice Age”. La vremea lor, aceste animale nu erau de talie impresionantã, ci mai degrabã aveau dimensiuni similare cu cele ale leopardului actual. “Aceste piese, cu sigurantã, sunt unicat în România, dar la fel de sigur este cã sunt extrem de rare în Europa. Marea surprizã a fost sã aflãm si ce anume vânau cu predilectie aceste carnivore. Iar acest lucru l-am stabilit descoperind, în acelasi, sit fosile de cai primitivi, din genul Hipparion, care se deosebeau de caii actuali prin faptul cã aveau trei degete functionale la membrele din fatã. Mediul mai era populat si de cel putin douã forme de rinocer, dar si de exemplare de iepure primitiv”, ne-a mai spus prof. Codrea. Cel mai ciudat animal care ar fi trãit în împrejurimile Cretestilor duce cu gândul la un veritabil dinozaur. Pentru paleontologi este o descoperire epocalã faptul cã s-a gãsit craniul acestuia. Piesa a dat suficiente indicii pentru a se stabili cã face parte din genul Chalicotherium, însã felul în care arãta animalul este de-a dreptul incredibil. Din nou, dãm cuvântul specialistului: “Este vorba despre o combinatie între cal si rinocer, un animal dispãrut, care nu a mai avut descendenti. Prin urmare, prezenta un craniu ca de cal, trunchiul era prevãzut cu membre anterioare foarte lungi, dar cu gheare enorme. Membrele posterioare, mult mai scurte decât cele din fatã, erau prevãzute cu copite iar coloana vertebralã era foarte oblicã. Si aceastã piesã este unicat în România si extrem de rarã în Europa, doar una similarã fiind descoperitã pânã acum în Franta”. Acelasi sit mai contine si fosile de gazelã si antilopã, ceea ce a reîntregit peisajul zonei de acum 10 milioane de ani. Vorbim despre o savanã în adevãratul sens al cuvântului, însã cu un climat temperat mult mai cald decât în prezent, cu foarte multi copaci pe malurile fluviilor si ale râurilor. Profesorul Codrea a mai spus cã meritele descoperirilor apartin mai mult echipei de la Bârlad, întrucât coordonarea de la Cluj a presupus “know-howul” pentru determinarea genurilor si speciilor din care fac parte fosilele de la Cretesti. Grav este cã, în ciuda potentialului enorm al sitului de aici, cercetãtorii s-ar putea vedea nevoiti, la un moment dat, sã abandoneze sãpãturile, din cauza lipsei banilor. În acest context, profesorul Codrea a vorbit despre necesitatea implicã rii autoritãtilor locale si jude- tene în acest proiect unic în tarã. Pe româneste, mai trebuie bani. “Informatia paleontologicã de la Cretesti este cu mult mai bogatã si mai valoroasã decât cea existentã în situl de la Mânzati, pe care pânã acum l-am considerat a fi cel mai valoros. Din pãcate, nu mai putem lucra decât cel mult un an, însã si în tot acest timp ne-ar mai trebui fonduri pentru un excavator si o basculantã. Mai sunt zone care trebuie decopertate, iar sub acestea ar exista material fosil unic, atât în tarã, cât si în lume chiar. Autoritãtile judetene si cele locale ar trebui sã sprijine aceastã oportunitate unicã, care, veti vedea, va avea rezonante europene imediat ce se va auzi despre ea”, a încheiat cunoscutul profesor universitar.

foto:monitoruldevaslui.ro

*** Va invitam sa ne sustineti munca în favoarea vasluienilor cu un LIKE si un SHARE pentru pagina de facebook www.facebook.com/www.vasluionline.ro ***

Related posts:

Sursa: monitoruldevaslui.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*


*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>