class="single single-post postid-34563 single-format-standard">

Fermierii vasluieni au sau nu nevoie de bani?

Subventii_pentru_agricultura

Numărul celor care au depus cereri de despăgubire la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură a fost de numai 2.451, din totalul celor 7.448 de fermieri care îndeplineau condiţiile de bază. Ceilalţi au ratat banii din cauza lipsei atestatelor de producător.

Seceta din perioada aprilie-septembrie 2015 a afectat la nivelul judeţului Vaslui o bună parte a culturilor agricole, respectiv 90.614 ha, reprezentând 31% din totalul suprafeţei arabile a judeţului (291.064 de ha). Câmpurile au fost pârjolite de valul de căldură, plantaţiile fiind afectate grav de lipsa ploilor şi a apei din sol. Situaţia a fost una de urgenţă şi a determinat guvernul să dispună despăgubirea fermierilor afectaţi.
“Teritoriul judeţului a fost afectat de seceta excesivă şi persistentă, ca urmare a deficitului de precipitaţii cuprins între 51-236 l/mp şi a temperaturilor foarte ridicate. În consecinţă, culturile agricole au fost afectate foarte mult, determinând scăderi ale producţiilor, cu importante pierderi financiare pentru fermieri şi, implicit, pentru economie. Pierderile înregistrate au fost determinate, pe de o parte, de secetă, iar, pe de altă parte, de preţurile mici oferite de firmele de profil pentru achiziţionarea produselor agricole. Asta comparativ cu anul 2012, când, din cauza unei secete poate şi mai puternice, preţurile de achiziţii au fost cu 70-80% mai mari, compensând în mare măsură efectele calamităţilor naturale”, ne-a declarat Gigel Crudu, directorul Direcţiei pentru Agricultură a Judeţului (DAJ) Vaslui.
În acest context, DAJ Vaslui a transmis atât primăriilor, cât şi agenţilor economici organizaţi în exploataţii agricole comerciale procedura de constatare şi evaluare a pierderilor, precum şi documentele care trebuiau întocmite în acest sens. Ulterior, DAJ şi Instituţia Prefectului au primit şi au înregistrat procesele verbale de la comisiile locale pentru situaţii de urgenţă.
“Urmare a situaţiei deosebit de grave provocate de seceta din vara anului 2015, Guvernul României a adoptat OUG nr. 45/2015, privind instituirea unei scheme de ajutor de stat pentru compensarea pagubelor cauzate de fenomenul meteorologic de secetă severă”, a menţionat directorul DAJ.

“Păcat de strădania agricultorilor”

La finalul centralizării informaţiilor, a rezultat o suprafaţă totală afectată de secetă şi pentru care urma să se acorde despăgubiri de 90.614 ha, din care: 42.659 ha de porumb, 34.153 ha de floarea-soarelui, 1.663 ha de soia, 8 ha de cartofi, 62 ha de sfeclă de zahăr, 281 ha de legume, 6.205 ha de lucernă, 3.579 ha de păşune, 526 ha de fâneţe şi 1.480 ha de plante nutreţ. Valoarea totală a pierderilor a fost de 130.616.183 de lei, iar numărul producătorilor care au depus documente în vederea acordării despăgubirilor a fost de 7.448, dintre care 7.081 de persoane fizice şi 367 de persoane juridice.
„Numărul celor care au solicitat despăgubiri la Agenţia de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA) a fost de numai 2.451, ceea ce reprezintă doar o treime din numărul total al celor înregistraţi cu pagube la DAJ Vaslui. Ceilalţi nu dispuneau de atestate de producător”, a afirmat Gigel Crudu.
Motivul situaţiei: birocraţia tipic românească.
„Din păcate, nu s-au putut rezolva problemele cu atestatul de producător, iar termenul limită nu s-a prelungit, aşa cum am sperat cu toţii. O altă condiţie esenţială a fost aceea că agricultorul trebuia să fie înregistrat cu cerere unică eligibilă la APIA. Procesele verbale de evaluare a daunelor au fost comparate cu cererile depuse la APIA şi trebuia să existe o corelaţie între declaraţia de suprafaţă din cererea unică de plată, cea din procesul verbal şi cea din atestatul de producător, atât din punctul de vedere al culturilor calamitate, cât şi al suprafeţei totale de teren”, au explicat reprezentanţii APIA Vaslui.
“Păcat de strădania agricultorilor, de efortul financiar, dacă suntem dependenţi în măsură covârşitoare de capriciile meteorologice. Pentru practicarea agriculturii eficiente în condiţiile schimbărilor climatice tot mai accentuate din ultimii ani, este vital să reabilităm sistemele de irigaţii. Se avansează păreri şi soluţii de despăgubire a micilor şi marilor producători agricoli pentru recoltele distruse de vitregiile naturii, însă programele de investiţii bugetare, comunitare sau extracomunitare pentru reabilitarea sistemelor de irigaţii, care constituiau priorităţi absolute în urmă cu câţiva ani, nu se desfăşoară potrivit necesităţilor actuale ale agriculturii. România are şansa să beneficieze de o reţea hidrografică generoasă şi uniform distribuită pe întreg arealul agricol. Depinde de factorii decizionali, care ne hotărăsc în mare măsură destinul, să valorifice această inestimabilă resursă şi să promoveze proiecte de investiţii în domeniul îmbunătăţirilor funciare, pentru revigorarea producţiei agricole”, a încheiat Gigel Crudu.

 

** Va invitam sa ne sustineti munca în favoarea vasluienilor cu un LIKE si un SHARE pentru pagina de facebook  https://www.facebook.com/ConectatiVaslui/

Related posts:

Sursa: obiectivvaslui.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*


*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>