class="single single-post postid-35102 single-format-standard">

Istoriile ultimilor cimpoieri din România

646x404 (1)

Cei mai mulţi dintre ei sunt foarte bătrâni, iar o bună parte din tinerii care au prins drag de cimpoi au plecat la muncă în străinătate. Cimpoierii fac parte din Ansamblul folcloric „Floricica“ din Perieni şi se mai adună o dată pe an, poate chiar mai rar, atunci când sunt solicitaţi să cânte la vreun festival. Tradiţia e păstrată doar din pasiune, cimpoierii câştigându-şi traiul zilnic din alte îndeletniciri. Potrivit legendei, primii cimpoieri au venit pe aceste meleaguri în vremea răzeşilor. Din bătrâni se spune că, în urma războaielor cu turcii, a rămas în această localitate un turc care era pe jumătate bulgar. S-a îndrăgostit de o fată frumoasă din Perieni şi s-a stabilit în inima Moldovei. Singurul obiect care amintea că este din alte colţuri ale lumii era un cimpoi pe care localnicii l-au testat, iar apoi l-au adoptat în tradiţia locului. Primul grup de cimpoieri recunoscut s-a alcătuit în perioada interbelică. Formaţia a atins culmile succesului la începutul anilor ’70. În 1971 au obţinut „Cimpoiul de aur“ la Strakonice (oraş din fosta Cehoslovacie) şi locul I la un festival de folclor din Palermo, Italia, în 1979. În 1977 au luat locul I la „Cântarea României“, festival la care au participat an de an şi au fost premiaţi în repetate rânduri.

DIN CE SE FACE UN CIMPOI Vasile Bucur (79 de ani) (foto jos) este cel mai bătrân cimpoier din sat. Încă mai cântă, deşi suflatul în cimpoi presupune un efort căruia puţini tineri îi fac faţă. Dar cel mai important lucru pe care îl face bătrânul este că încă mai realizează cimpoaie. Făureşte instrumentele din burduf de ied sau de capră, din lemn de frasin şi corn de vită. Pielea o jupoaie cu grijă, fără să aibă nicio tăietură sau fisură (în afară de cea de la gât). Blana se ţine la sare câteva zile, apoi se tăbăceşte folosind huşte de borş (tărâţe de grâu macerate) pentru a se înmuia. Lemnul de frasin se găseşte foarte greu în zonă, dar e singura esenţă care poate fi folosită pentru construirea fluierelor şi suflătorilor. Cornul de vită este folosit pentru a face legătura între burduf şi suflătoare. Cimpoiul se îmbracă cu un material frumos colorat, cu motive populare. Majoritatea cimpoaielor au blana animalului pe interior.

foto>adevarul.ro

** Va invitam sa ne sustineti munca în favoarea vasluienilor cu un LIKE si un SHARE pentru pagina de facebook  https://www.facebook.com/ConectatiVaslui/

Related posts:

Sursa: adevarul.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*


*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>