class="single single-post postid-33644 single-format-standard">

Vasluiul si Capitala, polii cheltuirii cu (sau fãrã) cap a banilor publici

bani.lei

Curtea de Conturi a constatat un prejudiciu de peste 500 de milioane de lei la bugetul primãriilor în anul 2014, se aratã într-un raport al institutiei, cea mai mare sumã, de 137,9 milioane de lei, fiind înregistratã în Bucuresti, iar cea mai micã – de 1,2 milioane de lei – în judetul Vaslui.

Potrivit raportului contului de executie a bugetelor locale pe anul 2014 al Curtii de Conturi, prezentat în luna noiembrie, cele mai semnificative abateri cauzatoare de prejudicii sunt cele legate de nerespectarea prevederilor legale în angajarea, lichidarea si plata cheltuielilor. „Abaterile de la legalitate si regularitate constatate au dus la prejudicierea bugetelor entitãtilor verificate cu suma de 524,4 milioane lei. Cele mai semnificative abateri cauzatoare de prejudicii sunt cele legate de nerespectarea prevederilor legale în angajarea, lichidarea, ordonantarea si plata cheltuielilor, precum si utilizarea nelegalã a fondurilor de la buget“, se aratã în raport. Astfel, pe primul loc la nivel national la capitolul prejudicii se aflã municipiul Bucuresti, cu 137,9 milioane de lei, urmat de judetul Constanta, cu 47,6 milioane de lei si judetul Timis, cu 40,7 milioane de lei, cel mai mic prejudiciu fiind produs în judetul Vaslui – 1,2 milioane de lei. Reprezentantii Curtii de Conturi au subliniat cã prejudiciile înregistrate au fost cauzate si de o interpretare si aplicare eronatã a legislatiei în domeniul salarizãrii personalului din administratia publicã localã. „S-a perpetuat acordarea de sporuri sau drepturi bãnesti cãtre personalul din administratia publicã localã, în baza contractelor/ acordurilor colective de muncã sau a dispozitiilor/ deciziilor conducãtorilor institutiilor, cu nerespectarea regulilor si principiilor stabilite prin legile-cadru care au instituit un nou sistem de salarizare, cu norme juridice noi si fãrã sã se aibã în vedere cã toate actele juridice emise în baza legislatiei anterioare care nu îsi mai regãsesc temei în noua legislatie nu se mai aplicã“, se mai aratã în raportul Curtii de Conturi. În acest context, s-a consemnat efectuarea de plãti nelegale prin acordarea de spor de fidelitate si loialitate, spor de confident ialitate, spor pentru conditii vãtãmãtoare, drepturi speciale pentru mentinerea sãnãtãtii si securitãtii muncii, indemnizatie de dispozitiv, suplimente salariale. O altã cauzã a prejudiciilor este cea legatã de existenta unui management defectuos cu privire la eficienta si eficacitatea cheltuielilor de functionare si întretinere a institutiilor publice locale, determinate de nerespectarea prevederilor legale referitoare la consumul de carburanti, materiale de întretinere, asigurãri auto, parc auto. „S-a constatat efectuarea de cheltuieli de protocol care nu se încadreazã în baremurile legale, decontarea cheltuielilor efectuate fãrã prezentarea documentelor justificative privind transportul, cazarea, precum si alte cheltuieli (taxa vizã, transport în interiorul localitãtii, comisioane de schimb valutar, asigurãri medicale), efectuarea de cheltuieli cu bunuri si servicii fãrã contraprestatie (bunuri, lucrãri, servicii nereceptionate în cantitatea facturatã si plãtitã) sau pe baza unor tarife neaprobate si neavizate, încheierea unor contracte de consultantã si asistentã juridicã cu cabinete de avocaturã, în conditiile în care entitãtile au organizate în structura proprie compartimente juridice“, se subliniazã în raportul Curtii de Conturi. De asemenea, inspectorii Curtii de Conturi au constatat nerespectarea prevederilor legale privind achizitiile publice de servicii si lucrãri de investitii, cu consecinte negative pe linia asigurãrii eficientei, economicitãtii si eficacitãtii achizitiilor efectuate, neasigurarea unor politici concurentiale de achizitie, care sã permitã obtinerea unui pret la nivelul celui uzual practicat pe piatã. În cadrul abaterilor constatate, faptele cele mai frecvente se referã la neîntocmirea programului anual al achizitiilor publice în structura reglementatã, alegerea eronatã a procedurii de atribuire a contractelor de achizitii publice de bunuri si lucrãri, stabilirea incorectã a regulilor de estimare a contractelor de achizitie publicã, în scopul divizãrii contractelor în douã sau mai multe contracte de valoare mai micã pentru încadrarea în pragul valoric de 15.000 euro pentru achizitie directã, nerespectarea regulilor de estimare a valorii contractelor si de selectare a procedurii de atribuire a contractului de achizitie, subcontractarea integralã a unor lucrãri de investitii în conditiile în care oferta nu a fost însotitã de lista subcontractantilor, modificarea prevederilor initiale ale contractului de achizitie publicã fãrã a respecta prevederile legale (extinderea termenului prevãzut în contract), modificarea specificatiilor tehnico-economice dupã atribuirea contractului, acceptarea cresterilor de pret nu în functie de inflatie, ci pe baza unei documentatii depuse de constructor, majorarea nejustificatã a valorii contractului de lucrãri prin încheierea de acte aditionale pentru lucrãri suplimentare apãrute pe parcurs, stabilite peste cantitãtile necesare executãrii obiectivului. „Prejudiciile create prin plãtile nelegale efectuate pentru lucrãri de investitii si reparatii curente sunt datorate superficialitãt ii în ceea ce priveste îndeplinirea sarcinilor de serviciu, activitãtii deficitare a dirigintilor de santier, angajati de cãtre ordonatorii de credite pentru supravegherea si avizarea realitãtii executãrii lucrãrilor conform proiectelor, dar si lipsei de control din partea autoritãtilor contractante asupra activitãtii acestora. Entitãtile verificate acceptã cu usurintã efectuarea unor lucrãri suplimentare, fãrã o documentare prealabilã si cu atragerea rãspunderii, neasigurarea unor politici concurentiale de achizitie, care sã permitã obtinerea unui pret la nivelul celui uzual practicat pe piatã“, se mentioneazã în raport. Cele mai multe abateri generatoare de prejudicii constatate cu ocazia actiunilor Curtii de Conturi au reliefat, printre altele, plata unor servicii neexecutate de antreprenori, dar facturate si plãtite, acceptarea la platã a unor situatii de lucrãri care contin cantitãti mai mari decât cele efectiv executate la anumite articole de cheltuieli, a unor materiale care au preturi cu mult peste pretul pietei, acceptarea pentru decontare a unor documente care nu contin informatiile necesare pentru a certifica realitatea sumelor solicitate, decontarea de mai multe ori a unor servicii, acestea fiind cuprinse în situatii de lucrãri succesive, achizitionarea de materiale, date ulterior în custodie executantilor, dar care nu s-au mai regãsit în lucrãrile executate.

** Va invitam sa ne sustineti munca în favoarea vasluienilor cu un LIKE si un SHARE pentru pagina de facebook www.facebook.com/www.vasluionline.ro

Related posts:

Sursa: monitoruldevaslui.ro

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile necesare sunt marcate *

*


*

Poți folosi aceste etichete HTML și atribute: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <strike> <strong>